Ruta Maria M05 în județul Harghita

Traseul M05 al Drumului Mariei din județul Harghita este deosebit de bogat în frumuseți naturale și patrimoniu cultural, urmând o linie de pelerinaj cu o curbură blândă, orientată spre sud-est, care leagă Sovata de Ghimeș-Făget, trecând prin numeroase localități iconice secuiești. Traseul intră în județ dinspre Mureș, în partea vestică, și traversează treptat Ținutul Sării, satele din zona Odorheiului, apoi prin Ciuc ajunge la granița montană a Ghimeșului. Peisajul se schimbă constant: dealurile domoale sunt urmate de păduri dese, creste montane, apoi văi închise și așezări situate la altitudini mari. Prima oprire importantă este Sovata, situată deja pe drumul spre Odorheiu Secuiesc, de unde poteca continuă spre Șiclod – un sat pitoresc, cocoțat pe versanții dealurilor, un exemplu remarcabil de arhitectură populară. În zona Atid și Inlăceni, pelerinii pot descoperi nu doar liniștea sufletească, ci și comori culturale precum inscripții în scrierea secuiască și biserici vechi. După Firtușu, traseul ajunge la Lupeni prin Păuleni-Ciuc, satul natal al lui Tamási Áron, unde tradițiile religioase populare coexistă cu moștenirea literară. Regiunile fructifere din Dealu și Zetea, cu pălinca de casă și delicatesele afumate, oferă o experiență gastronomică rurală unică. De aici, traseul continuă prin Căpâlnița spre Vlăhița, un mic oraș situat la poalele Munților Harghita, unde tradițiile fanfarelor secuiești sunt încă vii. Drumul coboară treptat spre Șumuleu Ciuc, centrul cultului marian din Ținutul Secuiesc și una dintre principalele destinații ale Drumului Mariei. Bazilica, șaua, calvarul și pelerinajul de Rusalii sunt evenimente care trăiesc în memoria colectivă a mii de pelerini. Traseul de pelerinaj continuă de la Șumuleu Ciuc spre est, trecând prin localitățile Delnița și Borzont, unde bisericile medievale, porțile secuiești sculptate și peisajele rurale liniștite însoțesc drumul. Prin Frumoasa, traseul urmează valea, unde izvoarele locale de apă minerală și ruinele unei biserici din perioada arpadiană sunt demne de menționat. Secțiunea se încheie la Ghimeș-Făget, unde comunitățile tradiționale din zona de graniță estică, cultura ceangăiască și apropierea de natură dezvăluie o altă fațetă a bogăției spirituale a Ținutului Secuiesc. Această secțiune nu doar conturează arcul geografic al regiunii, ci leagă și cele trei mari centre spirituale ale secuilor: satele care păstrează tradițiile populare, locurile de pelerinaj religios și siturile literare, oferind în același timp oportunități pentru pelerinaje trupești și sufletești, întâlniri și introspecție. - conținut editorial -