Monumentul Masacrului de la Siculeni

Evenimentul a intrat în conștiința colectivă a secuilor sub numele de Siculicidium – care în latină înseamnă „uciderea secuilor”. Numărul exact al victimelor este încă disputat, dar cele mai prudente estimări indică cel puțin 200 de morți, iar după eveniment, aproximativ 2000 de persoane s-au refugiat în Moldova, devenind fondatorii comunităților ceangăiești de mai târziu.

Obeliscul de la Siculeni a fost finalizat sub conducerea maistrului constructor Szász Károly din Frumoasa, la 4 decembrie 1898. Proiectul monumentului a fost realizat de arhitectul Tamás József, care locuia la Budapesta. Pasărea turul este opera sculptorului academician Köllő Miklós, originar din Ciumani, iar placa de marmură a fost realizată de meșterul Sántha Nándor din Budapesta. Textul explicativ a fost scris de profesorul universitar și istoricul clujean Dr. Szádecky Lajos, iar versurile aparțin profesorului Dr. Balló István de la Gimnaziul Superior din Șumuleu Ciuc. Monumentul a fost inaugurat pe 8 octombrie 1905, sub organizarea autorităților județului Ciuc.

De atunci, Monumentul de la Siculeni rămâne un simbol al rezistenței secuiești, al autodeterminării și al solidarității naționale. În fiecare an, pe 7 ianuarie, aici au loc comemorările oficiale, unde sute de pelerini din Ținutul Secuiesc și din țara-mamă își aduc omagiul victimelor. Comemorarea nu este doar despre respectul față de trecut, ci și despre angajamentul față de viitor – despre faptul că poporul secuiesc continuă să-și păstreze identitatea, limba și libertatea.

Locația istorică este ușor accesibilă din centrul localității și reprezintă astăzi un important obiectiv turistic, care leagă memoria istorică de reînnoirea culturală și comunitară. Zona din jurul monumentului este bine întreținută, cu bănci, panouri informative și un mic parc, oferind un loc potrivit pentru reculegere în liniște.

- conținut editorial -