Călătorie pe urmele ODD-urilor - în căutarea unui nou tip de turism

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals – SDGs) ale ONU reprezintă un cadru global care stabilește obiective până în 2030 pentru a face lumea un loc mai bun: de exemplu, eradicarea sărăciei, reducerea foametei, protecția climei, egalitatea de gen sau asigurarea accesului la apă curată.

SDG-urile acoperă toate domeniile vieții – inclusiv turismul. Turismul poate fi atât un instrument pentru atingerea acestor obiective, cât și un obstacol, dacă nu este organizat corespunzător. Scopul călătoriilor conștiente este să alegem prima variantă. 

Deși la prima vedere nu este evident, aceste obiective sunt strâns legate de turism. În timpul unei călătorii, oamenii iau decizii – despre unde se cazează, ce mănâncă, cum se deplasează, pe cine sprijină cu banii și atenția lor. Toate aceste decizii influențează direct cât de mult sprijină sau pun în pericol aceste obiective globale. Un „călător bazat pe SDG-uri” ia decizii care sunt în armonie cu direcția către o lume mai durabilă.

Un călător bazat pe SDG-uri, adică cineva care gândește conform obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, abordează călătoriile diferit față de turiștii tradiționali. Prioritatea sa principală este ca deciziile pe care le ia să aibă un impact pozitiv asupra oamenilor, mediului și comunităților locale.

De exemplu, alege în mod conștient cazare, restaurante sau activități care sprijină afacerile locale, reducând astfel inegalitățile economice (SDG 8 – creștere economică echitabilă, SDG 10 – reducerea inegalităților). De asemenea, acordă o atenție deosebită amprentei sale ecologice: evită ambalajele de unică folosință, alege cazare eficientă energetic și, pe cât posibil, se deplasează pe jos sau cu transportul public (SDG 12 – consum și producție durabile, SDG 13 – protecția climei). Se comportă cu sensibilitate culturală, arătând interes pentru tradițiile și obiceiurile locale și respectându-le (SDG 11 – orașe și comunități durabile, SDG 16 – pace, justiție și instituții puternice). Caută experiențe care promovează incluziunea socială – de exemplu, vizitează locuri unde persoanele defavorizate sunt implicate activ în ospitalitate sau în organizarea activităților (SDG 5 – egalitatea de gen, SDG 10).

Un astfel de călător nu doar colecționează amintiri, ci creează valoare reală – contribuind prin deciziile sale individuale la construirea unei lumi mai echitabile și mai durabile.

Esența călătoriilor bazate pe SDG-uri este că vizitatorul nu se concentrează doar pe confortul propriu, ci ia în considerare și impactul social, economic și ecologic al călătoriei sale. De exemplu, dacă cineva se cazează la o fermă ecologică rurală unde se gătește cu ingrediente locale (SDG 2 – Zero Hunger și SDG 12 – Responsible Consumption and Production), sau unde se derulează programe de egalitate de șanse (SDG 5 – Gender Equality și SDG 10 – Reduced Inequalities) și educarea vizitatorilor este un obiectiv (SDG 4 – Quality Education), această alegere sprijină simultan economia locală (SDG 8 – Decent Work and Economic Growth), incluziunea socială (SDG 10) și un stil de viață ecologic (SDG 13 – Climate Action).

Acest tip de călătorie nu înseamnă renunțare, ci faptul că prin alegerile noastre putem avea un impact pozitiv asupra lumii – în timp ce ne bucurăm de experiențe la fel de bogate și memorabile.

Turismul bazat pe SDG-uri nu este benefic doar pentru vizitatori, ci servește drept ghid și pentru destinații. SDG-urile creează un limbaj comun: furnizorii de servicii turistice, factorii de decizie și vizitatorii pot face referire la aceleași principii de bază.

Acest lucru sprijină planificarea strategică, marketingul, accesarea finanțărilor și transparența operațională internă. Furnizorii și regiunile care adoptă acest sistem pot comunica pe baza unor valori comune – iar aceasta devine tot mai mult o așteptare din partea călătorilor conștienți.

Imaginați-vă un călător pentru care egalitatea socială este o valoare importantă. Itinerarul său include locuri unde ospitalitatea sau activitățile meșteșugărești implică persoane cu dizabilități, unde o cafenea este administrată de o întreprindere socială și unde activitățile sunt oferite de comunități care anterior au fost excluse din turism.

Sau gândiți-vă la o familie conștientă de impactul climatic, care alege trenul în locul avionului, se cazează într-un loc unde încălzirea este alimentată cu panouri solare și participă la un program local de plantare de copaci. Vacanța lor nu va fi doar o amintire, ci o contribuție reală la un viitor mai sustenabil.

Călătoriile bazate pe SDG-uri nu sunt o campanie sau un trend. Este o mentalitate care devine din ce în ce mai naturală pentru tot mai mulți oameni. În fața provocărilor complexe ale lumii, tot mai mulți caută experiențe care nu sunt doar pentru ei – ci au și un sens.

Întrebarea nu este dacă să călătorim. Ci: cum, unde și de ce?

Platforma I-DEST oferă posibilitatea ca turiștii să ia decizii nu doar pe baza sentimentelor, ci și a datelor concrete. Sistemul permite filtrarea pe baza SDG-urilor: astfel, vizitatorii pot indica, de exemplu, că pentru ei protecția climei, sprijinirea comunităților locale sau egalitatea de șanse sunt cele mai importante – și primesc recomandări corespunzătoare pentru programe, cazări sau furnizori de servicii.

Acest lucru nu funcționează doar la nivel teoretic: I-DEST își bazează toate recomandările pe date reale, măsurate, furnizate de operatorii locali prin procese de autoevaluare și audit. De exemplu, o unitate de ospitalitate care folosește ingrediente locale poate fi vizibil asociată cu obiectivele „Zero Hunger” (SDG 2) sau „Responsible Consumption and Production” (SDG 12).

Astfel, turiștii pot călători știind că sprijină cu adevărat obiectivele importante pentru ei, fără a se baza doar pe mesaje de marketing.