Minuni sacre și experiențe sustenabile – 5 sanctuare mariane europene pe care toată lumea ar trebui să le viziteze

Sevilla este unul dintre liderii turismului sustenabil din Spania: orașul a câștigat titlul de Capitală Europeană a Turismului Inteligent, gestionând fluxurile de vizitatori prin sisteme avansate bazate pe date și promovând activ transportul ecologic – prin extinderea rețelei de tramvaie, programe de biciclete comunitare și dezvoltarea parcurilor verzi. De asemenea, găzduiește frecvent conferințe internaționale despre turismul sustenabil, consolidându-și rolul european în tranziția verde.

Istoria și miracolele statuii Mariei:
Statuia „La Virgen de la Esperanza Macarena” – Fecioara Speranței – a fost realizată în secolul al XVII-lea, autorul exact fiind disputat, dar cel mai des este menționat Juan de Mesa. Particularitatea statuii constă în dimensiunea sa naturală și în expresivitatea emoțională extraordinară cu care este reprezentată Fecioara Îndurerată. Lacrimile din sticlă strălucesc pe fața sa, dar legenda spune că acestea au apărut de mai multe ori în mod miraculos – fiind venerată de credincioși ca o statuie care plânge miraculos.

Statuia este înconjurată de numeroase povești:

• În timpul războiului civil spaniol, locuitorii orașului credeau că intervenția Fecioarei a ajutat Sevilla să evite distrugeri majore.

• Conform mai multor relatări, rugăciunile credincioșilor în fața statuii au dus la vindecări neașteptate, împăcări sau soluționarea unor situații fără speranță.

• Localnicii s-au îndreptat către Macarena mai ales în vremuri grele – epidemii, crize economice – numind-o „Mama Sevillei”.

Ornamentele statuii sunt de asemenea speciale: Fecioara poartă o coroană de aur și o mantie bogat brodată, adesea decorate cu daruri oferite de credincioși în semn de recunoștință.

Șumuleu Ciuc nu este doar inima turismului religios, ci este integrat organic și în viața culturală și comunitară a orașului Miercurea Ciuc. În timpul pelerinajului de Rusalii, aici sosesc sute de mii de oameni, dar zona oferă o gamă bogată de atracții turistice pe tot parcursul anului: drumeții, gastronomie locală – cum ar fi aromele autentice ale bucătăriei secuiești – și evenimente tradiționale. Miercurea Ciuc pune tot mai mult accent pe sustenabilitate: prin dezvoltarea transportului public și promovarea produselor locale, încearcă să reducă amprenta ecologică a turismului. Astfel, pe lângă experiențele religioase și culturale, orașul și împrejurimile sale devin o destinație atractivă și pentru călătorii responsabili.

Istoria sanctuarului:
Mănăstirea franciscană și biserica de pelerinaj din Șumuleu Ciuc au fost construite în secolul al XV-lea și erau deja un loc important de pelerinaj: credincioșii din zonă veneau aici în mod regulat pentru a o cinsti pe Fecioara Maria Ajutătoare. Locul a căpătat o semnificație deosebită în 1567, când principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să impună trecerea la protestantism și a trimis soldați pentru a înfrânge pe catolicii secui. Secuii, adunați în munții Șumuleului, cerând protecția Fecioarei Maria, au învins armata principelui. Victoria a fost atribuită intervenției Mariei, iar credincioșii au făcut un legământ să revină la sanctuar în fiecare an de Rusalii, în semn de recunoștință. Astfel a luat naștere pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, cel mai mare pelerinaj în limba maghiară din Bazinul Carpatic.

Istoria statuii Mariei:
În biserică se află statuia gotică târzie a „Fecioarei Maria Ajutătoare din Șumuleu”, realizată la începutul secolului al XVI-lea, având peste doi metri înălțime și fiind una dintre cele mai mari statui de acest fel din Europa. Credincioșii o consideră făcătoare de minuni: statuia este asociată cu vindecări, rugăciuni ascultate și supraviețuirea istorică a comunității secuiești.

Mănăstirea Radna, situată în Valea Mureșului, este unul dintre cele mai importante sanctuare mariane din Transilvania, atrăgând de secole pelerini și iubitori de cultură. Biserica barocă și mănăstirea franciscană nu sunt doar centre sacre, ci și valori arhitecturale. Vizitatorii pot descoperi, pe lângă experiențele religioase, frumusețile naturale ale zonei Mureșului și gastronomia locală. În ultimii ani, lucrările de renovare au inclus soluții eficiente energetic și colaborări comunitare locale, consolidând turismul sustenabil, astfel încât sanctuarul păstrează moștenirea trecutului și promovează o viziune responsabilă pentru viitor.

Istoria sanctuarului:
Din secolul al XVII-lea, catolicii din zonă veneau la Radna pentru a se ruga, iar franciscanii au înființat aici o mănăstire. În secolul al XVIII-lea, cu sprijinul Mariei Tereza, a fost construită o biserică barocă de mari dimensiuni, devenind unul dintre cele mai importante centre religioase din Banat. Sanctuarul a fost amenințat de-a lungul timpului de războaie, dar credincioșii l-au reconstruit de fiecare dată.

Istoria icoanei Mariei:
Originea pelerinajelor este legată de o icoană a Mariei din secolul al XVII-lea, care a supraviețuit miraculos unui atac otoman. Conform tradiției, biserica a fost incendiată, dar icoana a rămas intactă în mijlocul flăcărilor. Acest miracol a declanșat cultul marian la Radna, iar credincioșii caută de secole alinare, vindecare și mijlocire în fața icoanei.

Croația are un sanctuar național unde celebra statuie a Fecioarei Negre și bazilica construită în jurul său reprezintă de secole centrul identității catolice croate. Pe lângă experiența religioasă, peisajul pitoresc din Zagorje, vinurile și gastronomia locală, precum și meșteșugurile tradiționale fac ca localitatea să fie deosebit de atractivă. 

Istoria sanctuarului:
Marija Bistrica joacă un rol central în catolicismul croat încă din secolul al XVI-lea. În timpul ocupației otomane, localitatea a devenit un simbol al păstrării credinței și identității. În secolele XIX–XX, sanctuarul a căpătat o importanță națională, fiind vizitat de numeroși episcopi croați și chiar de Papa Ioan Paul al II-lea.

Istoria statuii Mariei:
Celebra statuie a Fecioarei Negre a fost realizată în secolul al XV-lea. În timpul pericolului otoman, preotul paroh a ascuns-o pentru a o salva de distrugere, dar, conform tradiției, statuia a reapărut miraculos de mai multe ori. Acest miracol al „revenirii” a transformat sanctuarul într-unul dintre cele mai sacre locuri pentru poporul croat. De-a lungul secolelor, statuia a fost asociată cu numeroase rugăciuni ascultate și vindecări, iar credincioșii continuă să o înconjoare cu plăci de recunoștință și daruri.

Context istoric:
Papa Pius al XI-lea a declarat Marija Bistrica sanctuar național în 1923, recunoscând astfel importanța sa la nivel național. În 1984, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat sanctuarul, consolidând cultul statuii Mariei, care rămâne un element central al vieții spirituale din Croația.

Szentkút este sanctuarul național al Ungariei, parte a Geoparcului Global UNESCO Novohrad–Nógrád. Patrimoniul geologic unic al zonei – izvoare carstice, formațiuni stâncoase, trasee tematice – găzduiește numeroase programe de geoturism, făcând ca zona să fie atractivă nu doar pentru experiențe spirituale, ci și pentru drumeții și ecoturism. În restaurantul pentru pelerini al sanctuarului, se servesc preparate certificate GEOfood, realizate din ingrediente locale, combinând experiențele religioase și gastronomice cu turismul sustenabil.

Ce legende sunt legate de acest loc de pelerinaj? 

Originea izvorului de la Szentkút este învăluită în mai multe legende:

• Viziunea băiatului păstor: Conform tradiției, în secolul al XII-lea, Fecioara Maria i-a apărut unui băiat păstor, iar din locul unde a pășit a izvorât apă. Izvorul este asociat cu numeroase vindecări și miracole, de unde provine și numele sanctuarului.

• Legenda Sfântului Ladislau: O altă tradiție spune că regele Ladislau I al Ungariei, fugind de cumani prin pădurile Matrei, a fost cuprins de sete și a lovit cu sabia o stâncă, din care a țâșnit un izvor. Acest izvor a devenit centrul pelerinajului, fiind considerat de atunci vindecător.