Călătorind în spiritul ODD – în căutarea unui nou tip de turism

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals – SDGs) ale ONU reprezintă un cadru global care stabilește până în 2030 obiective pentru a face lumea un loc mai bun: de exemplu, eradicarea sărăciei, reducerea foametei, protecția climei, egalitatea de gen sau asigurarea accesului la apă curată.

SDG-urile acoperă toate aspectele vieții – inclusiv turismul. Turismul poate fi atât un instrument pentru atingerea acestor obiective, cât și un obstacol, dacă nu este organizat corespunzător. Scopul călătoriilor conștiente este să alegem prima variantă. 

Deși la prima vedere nu este evident, aceste obiective sunt strâns legate de turism. În timpul unei călătorii, oamenii iau decizii – despre unde să se cazeze, ce să mănânce, cum să se deplaseze, pe cine să sprijine cu banii și atenția lor. Toate aceste decizii influențează direct cât de mult sprijină sau, dimpotrivă, pun în pericol aceste obiective globale. Un „călător bazat pe SDG-uri” ia decizii care sunt în armonie cu direcția spre o lume mai durabilă.

Un călător bazat pe SDG-uri, adică cineva care gândește conform Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, abordează călătoria diferit față de turiștii tradiționali. Pentru el, este esențial ca deciziile pe care le ia să aibă un impact pozitiv asupra oamenilor, mediului și comunităților locale.

De exemplu, alege conștient cazare, restaurante sau activități care sprijină afacerile locale, reducând astfel inegalitățile economice (SDG 8 – creștere economică echitabilă, SDG 10 – reducerea inegalităților). Este atent la amprenta sa ecologică: evită ambalajele de unică folosință, alege cazare eficientă energetic și, pe cât posibil, se deplasează pe jos sau cu transportul public (SDG 12 – consum și producție durabile, SDG 13 – protecția climei). Se comportă cu sensibilitate culturală, arătând interes pentru tradițiile locale, obiceiuri și respectându-le (SDG 11 – orașe și comunități durabile, SDG 16 – pace, justiție și instituții puternice). Caută experiențe care promovează incluziunea socială – de exemplu, vizitează locuri unde persoanele defavorizate sunt implicate activ în ospitalitate sau în organizarea activităților (SDG 5 – egalitatea de gen, SDG 10).

Astfel de călători nu doar colecționează amintiri, ci creează valoare reală – contribuind prin deciziile lor individuale la construirea unei lumi mai echitabile și mai durabile.

Esența călătoriilor bazate pe SDG-uri este că vizitatorul nu se concentrează doar pe propriul confort, ci ia în considerare și impactul social, economic și de mediu al călătoriei sale. De exemplu, dacă cineva se cazează la o fermă ecologică rurală unde se gătește cu ingrediente locale (SDG 2 – Zero Hunger și SDG 12 – Consum și Producție Responsabile), sau unde se desfășoară programe de egalitate de șanse (SDG 5 – Egalitate de Gen și SDG 10 – Reducerea Inegalităților) și educarea vizitatorilor este un obiectiv (SDG 4 – Educație de Calitate), această alegere sprijină simultan economia locală (SDG 8 – Muncă Decentă și Creștere Economică), incluziunea socială (SDG 10) și un stil de viață ecologic (SDG 13 – Acțiune Climatică).

Acest tip de călătorie nu înseamnă renunțare, ci faptul că prin alegerile noastre putem avea un impact pozitiv asupra lumii – în timp ce ne bucurăm de experiențe la fel de bogate și memorabile.

Turismul bazat pe SDG-uri nu este benefic doar pentru vizitatori, ci servește drept ghid și pentru destinații. SDG-urile creează un limbaj comun: furnizorii de servicii turistice, factorii de decizie și vizitatorii pot face referire la aceleași principii de bază.

Aceasta facilitează planificarea strategică, marketingul, accesarea fondurilor și transparența operațională. Furnizorii și regiunile care se alătură acestui sistem pot comunica pe baza unor valori comune – și din ce în ce mai mult aceasta va deveni o așteptare din partea călătorilor conștienți.

Imaginați-vă un călător pentru care egalitatea socială este o valoare importantă. Planul său de călătorie include locuri unde ospitalitatea sau activitățile meșteșugărești implică persoane cu dizabilități, unde o cafenea este administrată de o întreprindere socială și unde activitățile sunt oferite de comunități care anterior au fost excluse din turism.

Sau gândiți-vă la o familie conștientă de impactul climatic, care alege trenul în locul avionului, se cazează într-un loc cu încălzire solară și participă la un program local de plantare de copaci. Vacanța lor nu va fi doar o amintire, ci o contribuție reală la un viitor mai sustenabil.

Călătoriile bazate pe SDG-uri nu sunt o campanie sau o tendință. Este o mentalitate care devine din ce în ce mai naturală pentru mulți. În fața provocărilor complexe ale lumii, tot mai mulți caută experiențe care nu sunt doar pentru ei – ci au și un sens mai profund.

Întrebarea nu este dacă să călătorim. Ci: cum, unde și de ce?

Platforma I-DEST oferă posibilitatea ca turiștii să ia decizii nu doar pe baza sentimentelor, ci și pe baza unor date concrete. Sistemul oferă opțiuni de filtrare bazate pe SDG-uri: astfel, vizitatorii pot indica, de exemplu, că pentru ei protecția climei, sprijinirea comunităților locale sau egalitatea de șanse sunt cele mai importante – și primesc recomandări corespunzătoare pentru activități, cazare sau furnizori de servicii.

Acest lucru nu funcționează doar teoretic: I-DEST își bazează toate recomandările pe date reale și măsurate, furnizate de operatorii locali prin autoevaluare și procese auditate. De exemplu, un loc de ospitalitate care folosește ingrediente locale poate fi vizibil legat de obiectivele „Zero Hunger” (SDG 2) sau „Responsible Consumption and Production” (SDG 12).

Astfel, turiștii pot călători știind că sprijină cu adevărat obiectivele care contează pentru ei, fără să se bazeze doar pe mesaje de marketing.